Suplă, dichisită, volubilă și cu alură de adolescentă, Tatiana Popescu vorbește degajat și cu explicații amănunțite despre orice detaliu ține de afacerea pe care a înființat-o în urmă cu zece ani și care a crescut permanent. În 2025, rezultatele sunt cu 30% peste aceeași perioadă a anului trecut, și, spune ea, „cred că o să menținem un ritm de 30% – 35%, dar în 2026 preconizez că vom dubla cifra de afaceri, pentru că avem câteva proiecte foarte mari, care încep la anul, și care sunt semnate, specificate, stabilite. Pe grup avem deja vânzări de 8 milioane de euro (40 mil. lei) în primele opt luni și cred că vom închide anul în jur de 10 milioane de euro.”
„Anul trecut, plusul s-a plasat la 60%, iar antreprenoarea mai spune că evoluția firmei a fost permanent ascendentă, dar ritmul a depins de gradul său de implicare, pentru că au fost ani în care a născut – are trei copii – iar în acei ani avansul a fost de 20-25%; în anii în care a fost foarte implicată în business, plusurile au fost de 30-60%.”
Ce face Quadra Casa?
„În momentul de față este poate singurul furnizor care poate să ofere o soluție completă pentru proiect, din exterior până în interior, fără structură. Tot ce ține de «skin», de învelișul unei clădiri. Suntem singurii care putem să livrăm soluții pentru fațadă, materiale, montaj, pardoseli, exterior – grădini, piscine și așa mai departe.”
Spune amuzată că nu a ales ea domeniul finisajelor pentru dezvoltarea afacerii, ci alegerea a fost firească prin prisma experienței soțului – „eu eram undeva mult mai sus, în ce privește prețul pe produse”. Înainte de a alege antreprenoriatul, se specializase în vânzarea, la nivel internațional, a pietrelor semiprețioase, care au prețuri mult mai mari decât produsele din portofoliul actual al companiei. Licențiată a Facultății de Finanțe, Tatiana Popescu și-a început parcursul profesional în cadrul unei firme de export în lohn din Franța. Cariera sa a fost dezvoltată în domeniul exportului și cu precădere în afara țării și a decis să se axeze pe piața românească, să nu mai călătorească foarte mult, în momentul în care rolul de mamă a impus prezența sa în universul familiei. La acel moment, nu cunoștea piața din România, iar când a înființat Quadra Casa, „nefiind, pe românește, flămândă să fac bani, pentru că aveam destui, am targetat clienții hi-end, foarte mari, acesta fiind focusul. Primul meu client a fost Globalworth, unul dintre cei mai mari dezvoltatori, cu care am și făcut din primul an un proiect mare. În plus, din start nu am intrat în competiție cu firme locale pe aceeași categorie de produse sau pe aceeași soluție.”
Lecțiile străinătății aplicate local
Având know-how din afară, Tatiana Popescu povestește că a aplicat pe plan local modele de lucru, iar soțul său, Hussein Ibrahim, are experiență pe piața de produse sanitare, dezvoltând o afacere cu sediul în Arabia Saudită, care are rulaje anuale de „multe sute de milioane de euro”, după cum spune chiar el. „Am importat alte soluții față de ce se cerea sau ce exista pe piața din România. Lucrând la foarte multe proiecte pe export și având și experiența soțului, mi-a fost cumva ușor să mă detașez de ce era în România și să vin cu alte tipuri de produse, cu altă abordare față de ce era aici”, spune antreprenoarea. Dă și un exemplu – în ce privește produsele pentru finisaje exterioare, în urmă cu zece ani se folosea granit de tip „sare și piper”, „și toată lumea știa doar asta. Noi, în schimb, am adus piatra tehnică de 2 cm, care arată ca un granit, este net superior ca specificații, iar prețul este mai mare. Dar am reușit să conving clienții că este o alegere mai bună, pentru că la un moment dat și ei înțeleg că, dacă cumpără mai ieftin, îi costă de fapt dublu sau triplu, deoarece trebuie să-și schimbe proiectele sau soluțiile pe care le au în proiecte după 2-3 ani, pentru că nu sunt sustenabile.”
Activitatea companiei este completată de cea a Quadra Casa Projects, cu 25 de angajați proprii, iar antreprenoarea spune că acoperă destul de bine proiectele pe care le are. „Alegem proiectele în care să intrăm cu montaj, nu în cele foarte mari, dar pentru cele de 1.000-2.000 mp ne implicăm, pentru că oamenii noștri sunt foarte buni și foarte rapizi pe ce sunt specializați – lastre (plăci de dimensiuni foarte mari – n.red.). Nu facem, de exemplu, montaj pentru plăci de 30×60 cm sau proiecte rezidențiale în care, în continuare, se pune placa de 60×60 cm. Și, evident, montăm doar pentru proiectele în care vindem produsele noastre.”
Tatiana Popescu povesteşte că Quadra Casa se poate ocupa de realizarea faţadelor de clădiri – fie cele ventilate fie prin lipire (mai puţin), iar pentru faţada ventilată are în ofertă foarte multe soluţii. „Putem face orice proiect, de dimensiuni mari, faţadele cu plăci de dimenisuni foarte mari şi până la efectul de piatră naturală. Clădirea Millo, de exemplu, din spatele Palatului Telefoanelor, în zona Victoriei, este făcută de noi. Avem pardoselile exterioare, lipite sau flotante (variantă pe care o recomandăm şi o şi furnizăm, o şi montăm cu toate piesele speciale) şi tot ce ţine de această soluţie pentru grădini, piscine, intrări, alei şi aşa mai departe. Iar pentru interioul unei clădiri avem absolut toate soluţiile, la capitolul finisaj.”
Compania, care are peste 50.000 de tipuri de produse în portofoliu, lucrează cu furnizori internaționali, de renume, iar Tatiana Popescu spune că circa 95% din produse sunt importate din Italia. Diferența este reprezentată de mărfuri aduse de la furnizori din Spania sau China, pentru că, povestește antreprenoarea, nici în Italia nu se mai lucrează produse foarte personalizate, manufacturate, acestea fiind realizate acum doar în China. De pildă un anumit model de desen pentru o sticlă necesară într-o baie este realizat de manufacturieri chinezi.
Forța de negociere
70% din business este realizat din colaborările cu dezvoltatori, iar diferența este reprezentată de clienți din segmentul rezidențial. În general, pentru clienții persoane fizice, valoarea proprietăților pleacă de la 200.000 de euro. Stilul de lucru al companiei presupune colaborarea pe proiect, cu consiliere profesionistă, adaptarea bugetului, alegerea soluțiilor potrivite, până la livrare și servicii post livrare. Fiecărui proiect îi sunt alocate, în medie, orele de lucru aferente unei întregi săptămâni de lucru din partea unui membru al echipei Quadra Casa. Câte dintre discuții sunt productive și câte nu sunt? Ponderea este de 50/50. Pentru că există firme care lucrează cu șabloane, fiind interesați de numere, culori și prețuri – acestea se regăsesc în statisticile companiei și din 100 de licitații compania câștigă 20. „Dar aș spune că clienții care vin direct, aceștia nu pleacă niciodată – se simt confortabil, văd diferența în serviciu și pachetul complet este accesibil. La proiecte, avem un scor de nouă din zece. Rareori pierdem un proiect.”
Și un avantaj este dat de cele trei showroomuri ale Quadra Casa – unul dintre ele deschis în Agora Floreasca, iar celelalte două în zona Otopeni, unde antreprenorii dețin un teren de 20.000 mp. Spațiile de expunere au rolul de a prezenta concret produsele și soluțiile, iar pentru companie un avantaj extrem de important este faptul că toate mărfurile sunt disponibile, stocurile având o valoare de circa 20 de milioane de euro.
„Showroomul de aici (în zona Floreasca – n.red.) are 1.500 mp. Anul acesta am deschis showroomul de la Otopeni, un spațiu care reunește produsele pe care clienții le pot alege pe loc, un luxury cash-and-carry. Tot în Otopeni avem în prezent două depozite. Astfel, clienții pot vedea concret produsele și le pot cumpăra, pentru că sunt disponibile. Acest spațiu se adresează cu precădere clienților persoane fizice, care de regulă nu lucrează cu consultanți, și proiectelor de dimensiuni mai mici decât cele cu care am lucrat de-a lungul anilor.”
Clienți mici, în perspectiva antreprenoarei, sunt și cei care au nevoie, de pildă, să realizeze 150 de băi într-un proiect rezidențial, iar Tatiana Popescu spune că „îl putem ajuta fără probleme”. În diferite configurații de ceramică, obiecte sanitare și alte tipuri de produse necesare pentru realizarea și echiparea băilor, Quadra Casa poate acoperi necesarul pentru peste 500 de unități.
Clienții, dezvoltatorii și arhitecții nu mai construiesc doar „cuburi”: spațiile comune se lărgesc, iar facilitățile devin tot mai numeroase.
În condițiile în care compania are un avans anual al cifrei de afaceri de două cifre, cum crește numărul de angajați? Vânzarea pare a fi mai ușoară decât recrutarea personalului. „E foarte complicat. Încercăm întotdeauna pe orice post deschis să angajăm doi sau trei oameni, din care rămâne unul. Am avut toate tipurile de tentative; am angajat și persoane mai în vârstă, în ideea în care sunt mai serioase, dar nu s-au adaptat cu ritmul nostru de muncă. Suntem foarte rapizi, foarte agresivi. Am încercat să angajăm și persoane mai tinere. Dar nu au un apetit de muncă corespunzător ritmului nostru, asta în condițiile în care nivelul de salarii este foarte mare, comparativ și cu alte țări. În Italia, de pildă, un export manager într-o firmă de finisaje, are un salariu de 2.000 de euro. Eu aș fi fericită să găsesc oameni buni pe aceste salarii”, afirmă Tatiana Popescu.
Iar recrutarea de personal specializat în vânzări pe alte categorii de produse nu este o soluție. „Eu întotdeauna zic că un vânzător trebuie să știe să vândă scump. Din experiența avută în Quadra, de fiecare dată când am avut o tentativă să angajăm colegi care veneau dintr-un business cu produse mult mai ieftine, n-au fost capabili să vândă produsele noastre, care sunt mai scumpe. Pentru mine a fost cumva ușor să mă adaptez, că eu veneam deja de foarte sus. Eram deja foarte tough în negocieri pe sume mari. N-aveam o problemă să scad în valori pe metru pătrat sau în valori pe preț unitar. Pur și simplu am implementat aici formula aplicată în afacerile soțului meu în Arabia Saudită”, punctează antreprenoarea. Grație sprijinului oferit de acesta în afaceri – deopotrivă experiență, acces la produse, dar și la resurse financiare – Tatiana Popescu spune franc că în afaceri nu a întâmpinat dificultăți, nu a existat niciodată o situație fără ieșire.
Milionar la 21 de ani
Întrebat despre înființarea Quadra Casa, Hussein Ibrahim, care are un grup de firme cu activități pe trei continente, spune că „povestea adevărată este că atunci când ne-am căsătorit, Tatiana avea un alt job într-o altă companie ca export manager. Călătorea mult și am decis să renunțe și să începem ceva în România, ceva ușor, care să o țină ocupată, având în vedere că eu călătoream tot timpul, fiind rezident în Arabia Saudită”. În țara din Orientul Mijlociu este, de fapt, sediul central al afacerilor pe care le gestionează, dar povestea lui de viață bate multe scenarii de film. Originar din Liban, a început să lucreze la o vârstă foarte fragedă, în jur de 12 ani, pe perioada verii, la fel ca și alți copii din Taiwan, unde locuia pe-atunci, povestește el. La 17 ani a început facultatea, într-o țară europeană pe care nu o numește, iar la 18 a început să lucreze din nou, cu chinezii, dar în Europa. „Am studiat economia internațională și am obținut un master. Am lucrat până la 23 de ani, dar la 21 de ani am făcut primul milion de dolari. La 21 de ani aveam exact 1 milion de dolari cash”, povestește Hussein Ibrahim. Cum a reușit această performanță? Din activități de comerț, iar unul din avantajele sale era că vorbea chineza („la vremea aceea era ceva rar”), engleza, franceza, araba. „Așa că puteam să conectez diferite culturi. Am început ca translator, apoi am intrat în parteneriate și lucram pe sezon: papetărie, produse pentru grădinițe, bandă adezivă, superglue, jucării, brichete, diverse produse de retail.”
La 23 de ani, proaspăt absolvent, s-a întors în Liban, apoi a plecat în China, unde a stat între 2003 și 2005. În China avea un unchi arhitect, care a studiat în Italia, unde avea o companie. „La acea vreme începeau să producă în China piese de schimb pentru italieni. Era greu și scump să produci multe produse de alamă”, explică antreprenorul. Era vorba de tot felul de piese din acest material – piese pentru mixere, dușuri suspendate, toalete, țevi, ș.a.m.d., produse pe-atunci în Italia și Spania. „Unchiul meu, arhitect, producea în Italia și adusese matrițe cu care a început producția în China. Am trăit acolo, l-am ajutat, am început să înțeleg mai bine afacerea, cum se face și de unde vin produsele. Când am adoptat obiceiuri chinezești – am început să mănânc noodles, orez… – am zis, gata! M-am întors în Liban, unde am întâlnit un prieten care era conectat cu familia regală din Arabia Saudită și astfel am ajuns în acea țară, în 2005.”
În același an a început afacerile în Orientul Mijlociu. Primul pas a fost cunoașterea pieței. „Am început prin a studia ce era nevoie pe piață. Aveam resursele. Era o piață în principal pentru chinezi, indieni și cei din Emirate, iar noi am început să aducem produse italiene pentru a viza proiectele medii. Dar era o țară închisă din toate punctele de vedere. Era foarte greu să obții o viză – trebuia să aștepți șase luni. În acea perioadă, Arabia Saudită era în alb și negru”, își amintește Hussein Ibrahim. Spune că a avut norocul de a fi implicat în megaproiectele pe care Arabia Saudită le-a început în timpul regelui Abdullah, în 2007; la acel moment au început să lucreze în Arabia Saudită companii internaționale, designeri și consultanți internaționali, au apărut standarde înalte. „Am început să folosim știința, produsele și cunoașterea, iar cu puțin noroc am început renovarea zonelor din Mecca, un proiect în expansiune care continuă și acum, de aproape 15 ani. Suntem furnizorii principali ai acestui proiect. Este unul dintre cele mai mari proiecte în desfășurare din lume, deoarece atrage anual 50 de milioane de musulmani”, explică Hussein Ibrahim.
Și estimează că în Arabia Saudită afacerea pe care a construit-o se află în poziția de lider, reprezentând aproximativ 35% din importurile totale din Italia către această țară. Iar la nivel de cifre, „vorbim de sute de milioane de euro” și circa 950 de angajați.
Quadra Casa are trei showroomuri – unul în Agora Floreasca și două în zona Otopeni, pe un teren de 20.000 mp. Spațiile de expunere prezintă concret produsele și soluțiile, iar stocurile disponibile imediat au o valoare de circa 20 mil. euro.
Când banii sunt suficienți
Cum a ales România ca țară în care să locuiască? „Când ești tânăr ești încăpățânat, cauți succesul, ești mult mai determinat, cariera este pe primul loc, iar «viața» ocupă un loc secundar. Nu înțelegi unele lucruri până când nu vezi cum cresc copiii tăi și simți că îmbătrânești. Repeți aceleași lucruri, ajungi la un punct în care îți împlinești visurile și ai o stabilitate financiară. Atunci încep să vină demonii și mintea se schimbă, apar înțelepciunea și deciziile.” Concret, a decis să se stabilească în România după pandemie, care a fost declanșatorul, pentru că în timpul COVID-ului a fost blocat în Arabia Saudită timp de doi ani. „Nimeni nu putea ieși și nimeni nu putea intra. Spre deosebire de Europa, care era mai flexibilă, acolo prima perioadă a fost de patru luni de izolare totală. Apoi au fost mai flexibili, dar țara a fost blocată pentru doi ani. Așa am înțeles că orice se poate întâmpla într-o lume civilizată. Familia într-o parte a lumii, eu în altă parte.” Soția și copiii săi locuiau în București, o altă parte a familiei era în Liban, iar el era în Arabia Saudită. „Nu puteam ieși, nu puteam veni înapoi. Dacă ieșeam, nu știam dacă eram acceptat acolo, dacă eram acceptat aici. Era imposibil de prezis ce se va întâmpla.” Atunci s-a hotărât că este momentul să se mute, să fie alături de familie, în România sau oriunde altundeva ar fi decis să locuiască.
Pandemia a schimbat tipul de lucru și în business, accelerând folosirea tehnologiilor. „Pentru noi, întâlnirile erau întâlniri în persoană. Dacă cineva voia să te întâlnească, venea din altă țară, sau urcai în avion și te duceai tu. Apoi, dintr-o dată, am început să folosim Zoom și alte platforme. Am descoperit Zoom cu o lună înainte de COVID și era ca un joc pentru noi, cu prietenii din Dubai. Ne adunam noaptea, doar pentru a nu fi pe telefoane. Dar am înțeles că poți gestiona lucruri de la distanță. Prezența nu mai este atât de importantă cum era înainte. Poți delega, poți avea un sistem puternic.” A implementat această nouă abordare de lucru, treptat, a delegat atribuțiile către executivi și unități de afaceri, și s-a mutat în România.
Cum se rafinează piața
Cât de repede se schimbă lucrurile la nivelul pieței românești de finisaje? „Pe măsură ce creștem, realizăm că facem lucrurile corect. Ne-am asumat riscurile. Cred că mai sunt multe de făcut, mult mai multe, dar este un ciclu. Nu vrem să îl ardem prea repede. Avem răbdare și credem că totul se îndreaptă în direcția corectă. Românii călătoresc, trăiesc pe ici și colo, văd camere de hotel. Încep să înțeleagă ce înseamnă confortul în interiorul caselor lor. Pentru că acum câțiva ani, mașina era mai importantă decât casa. Mă plimb prin oraș, văd mașini care sunt mai valoroase decât apartamentele în care trăiesc cuplurile”, punctează Hussein Ibrahim.
El identifică mai multe perioade în ce privește comportamentul legat de prezentarea unei imagini personale. „A fost era telefonului, apoi era aspectului, apoi era mașinii. Aceste tipuri de manifestare reprezintă o parte din cum ne exprimăm, o variantă de a fi încrezători, de a arăta ceva. Și la final, care este confortul tău? Stai poate 3-4 ore pe zi în mașină, dar în casă, tu și familia ta petreceți 60-70% din timp. Confortul este cu adevărat important și am văzut acum că în piață există deja interes pentru diversitate.” Și, adaugă el, în trecut cererea era mai mare decât oferta, așa că oamenii cumpărau orice era disponibil, mai ales expații români care lucrează în străinătate, cei care au plecat în Statele Unite, în Australia. „Călătorești, pleci din țară pentru a avea o viață mai bună, nu ca să rămâi acolo, ci ca să cumperi o casă, un teren, să îți construiești o casă, să te întorci; nimeni nu călătorește afară fără intenția de a se întoarce în țară. În primul val, românii plecați în străinătate au început să cumpere orice era disponibil, doar pentru a avea o prezență. Cererea a fost mare pentru că sunt mulți români care lucrează în străinătate, sunt muncitori, sunt buni și câștigă bani și asta s-a reflectat în piața de aici.”
Al doilea val care a influențat piața se leagă de momentul în care România a început să fie o țară bună pentru afaceri și a atras multe companii internaționale să fie bază logistică sau hub pentru multe companii, explică omul de afaceri. Aceste companii internaționale aveau manageri care veneau din țări europene cu standarde înalte, salarii mari, așa că îi interesau apartamente bune. Care erau destul de limitate sau erau locații bune, dar cu finisaje proaste, așa că au început renovările. „Acesta este un ciclu normal – o poți vedea și în industria alimentară, și în modă. Ceea ce are cea mai mare valoare este spațiul tău de locuit, dar ajungem întotdeauna prea târziu (la acest capitol – n.red.). Pentru că la început vrem să călătorim, să facem poze, vrem vacanțe de vară, de iarnă, de schi, să mergem în Dubai, Bali, Maldive etc. Dar la final, întotdeauna ne întoarcem acasă. Restul sunt amintiri și viața ta este acolo. Așa îți apreciezi viața. Spațiul impactează și copiii. Spațiul, culorile, totul afectează mentalitatea copiilor, încrederea lor, perspectiva lor asupra vieții, impactul asupra vieții lor, asupra soției tale și asupra ta însuți.”
Iar schimbări de comportament sunt vizibile deopotrivă din partea clienților finali, dar și a dezvoltatorilor și arhitecților. Înainte toată lumea construia cuburi și apartamente, acum este vizibil că spațiile comune se lărgesc, sunt mai multe facilități, oamenii pun săli de sport, piscine. „Este o piață vibrantă. Oamenii călătoresc, rețelele sociale influențează, oamenii văd și poți observa prețurile dezvoltării din întreaga lume. Și înțelegi când plătești 5.000 de euro pe metru pătrat în București și abia ai un loc de parcare că nu merită. În alte capitale ale lumii plătești aceeași sumă și locuiești într-un bloc înalt sau ai piscină, grădini, facilități diferite, servicii diferite, valet, spălătorie, ca niște servicii care nu existau aici”, subliniază Hussein Ibrahim, care observă că piața rezidențială se îndreaptă în acea direcție, în zona de top. Dar, completează el, Quadra Casa nu se adresează pieței cu apartamente de 60.000 – 100.000 de euro, cu suprafețe de 60 mp.
Compania are stocuri în valoare aproximativă de 20 de milioane de euro, dar aceasta nu este fixă, ci poate să scadă la 17 milioane mâine, iar poimâine să fie 21. „Încercăm să menținem un stoc mediu de 20 milioane. Pentru că în afacerea noastră, lanțul de aprovizionare este foarte important și contează mult ca produsele să fie disponibile pe loc. Multe afaceri similare nu au avut succes din cauza timpului lung de livrare. Clientul vine și pleacă foarte repede, vrea produsul imediat, nu are răbdare să aștepte trei sau șase luni. Vrea să meargă într-un loc, într-un magazin și să găsească totul. La fel ca în piața de produse de nivel cel mult mediu, cum sunt magazinele de bricolaj, care sunt multe. Poți să îți faci casa, dar ajungem să fim ca pe vremea comunismului – un produs pentru toate națiile.” Iar Hussein Ibrahim adaugă că la Quadra Casa clientul poate veni ca la McDonald’s – plătește, ia burgerul și toată lumea este fericită. Pe de altă parte, admite el, din punctul de vedere al afacerii, acest nivel de stoc este neperformant, „pentru că stocul trebuie să se miște de minimum două ori pe an, ceea ce nu a fost cazul nostru la început, dar avem viziunea. Știu că vom ajunge acolo. Credem în ceea ce facem, iubim ceea ce facem și avem răbdare”.
Perspective de creștere
„Așa cum am spus, piața este încă foarte de bază. Nu există proiecte de utilizare mixtă aici. Ospitalitatea este încă foarte de bază – Bucureștiul este capitala europeană, cea care a intrat cel mai recent în Schengen. În total, are 8.000 de camere în segmentul de 5 stele. Două zboruri din Dubai cu 600 de vizitatori ar bloca orașul. Mai sunt multe de făcut, la nivel de oraș. Trebuie să începem de la aeroport, autobuze, gară. Sunt trei lucruri majore care trebuie dezvoltate de la zero. Apoi trebuie dezvoltate spitale”, evidențiază Hussein Ibrahim direcții de dezvoltare pe care le urmărește.
În plus, adaugă el, locația geopolitică a României astăzi echivalează cu a Turciei acum 50 de ani. „Țara este pe prima linie de apărare a NATO, din partea Rusiei. Este foarte importantă din punct de vedere geopolitic. Cu siguranță ar trebui să vină foarte multe investiții din partea NATO, din partea americanilor, din partea tuturor celor din vest, în această parte a lumii. Sunt foarte multe lucruri de făcut, nu există limite.”
Quadra Casa lucrează în mod tradițional, ceea ce implică colaborarea cu arhitecți, dezvoltatori, oferind timp, „pentru că cel mai valoros factor în afacerea noastră este timpul. Noi nu suntem un magazin DIY unde vii, cumperi și pleci. Noi proiectăm, detaliem, personalizăm fiecare proiect. Pe baza proiectului, avem nevoie de timp, inteligență, selecția produsului, desene tehnice. Oferim o soluție completă. În afacerea tradițională, cum operăm noi, nu putem crește peste pragul de 100 milioane de euro. În 2030, Quadra Casa ar trebui să ajungă la o cifră de afaceri de 60-70 de milioane de euro”, conchide Hussein Ibrahim.
De vorbă cu Hussein Ibrahim, Co-fondator al Quadra Casa
Ai afaceri în domeniu în mai multe țări. Care este nivelul pieței din România?
După pandemie, am început să petrec mai mult timp în România, pentru a fi mai prezent aici. Am început să analizăm piața, să vedem ce se întâmplă în diferite segmente și cum s-au dezvoltat. Unde suntem noi? Ce plătește consumatorul? Care sunt standardele? (Am văzut că) nu există standarde românești. În sectorul nostru de afaceri, pur și simplu nu există standarde. Există standarde americane, australiene, există standarde europene generale, dar nu există standarde românești.
Dacă vorbim de urbanism, ar trebui să existe coduri de construcție. Dar fiecare dezvoltator face cum și ce vrea. Nu există un caracter al orașului. De exemplu, în partea orașului de la Floreasca până la Charles de Gaulle, în triunghi, poți vedea că dezvoltările din perioada post-1990 sunt toate albe și gri.
Toate zonele frumoase din oraș sunt deja ocupate și sunt sub standarde, sub orice standarde. Iar consumatorul român plătește cu adevărat un preț mare. Plătește mai mult decât merită pentru ceea ce primește. Așa că am avut trei direcții de acțiune și a fost riscant, toate lucrurile erau riscante. Era o piață foarte de bază, extrem de orientată pe preț. Am început să punem cunoștințele și experiența noastră pentru a aduce mai multă valoare, să fim în bugetul pe care dezvoltatorii, constructorii sau consumatorii erau dispuși să-l aloce, dar să aducem mai multă valoare, mai multe opțiuni, standarde mai înalte pentru confortul celor care vor locui într-un anumit spațiu. Am început cu un showroom mic, apoi l-am extins pe un etaj întreg. Aici (Agora Floreasca – n.red.) sunt 1.500 de metri pătrați pe care sunt expuse produse variate; am început să educăm consultanții noștri de vânzări, clienții, partenerii. Și am început să vedem rezultatele.
Care sunt oportunitățile și dificultățile pe care le vezi în această perioadă pe piață?
Dificultățile se leagă de faptul că în toată Europa cheltuielile au fost redistribuite între sectoare, așa că există mai puțină finanțare din partea guvernelor, a băncilor naționale, băncilor pentru construcții. Se mută spre sectorul de apărare. Acest lucru creează dificultăți pe piață din punctul de vedere al fluxului de numerar și al finanțării. Este mai provocator, dar benefic pentru noi, pentru că acest lucru curăță piața. Doar cei puternici și bine organizați vor rămâne. Iar noi am proiectat compania să funcționeze în toate condițiile. Și performăm mai bine în condiții dificile.
Care este ținta pentru afacerea din România?
Nu sunt o persoană „financiară”, ne-am făcut banii. Iubim cu adevărat ceea ce facem. Scopul meu este să schimb mentalitatea dezvoltatorilor, pentru a oferi o viață mai bună pentru toți cetățenii orașului în care operăm. Nu vreau să vorbesc despre servicii, nu este vorba de produse, este despre stilul de viață. Este vorba de stilul de viață pe care orice ființă umană îl merită.
Cât ai investit în România?
30-35 milioane de euro.
În câte țări ai activități?
Să zicem că operăm în trei continente.
Din România, acoperiți doar piața locală?
Da, dar pot fi unii clienți români care au case sau afaceri în alte țări, și îi putem deservi de aici. Poate fi o vilă în Grecia, Spania, Franța sau Italia. Dar pentru afaceri internaționale avem birourile din Dubai care se ocupă de ele.
Cât de mult călătorești?
În prezent? În fiecare săptămână. În trecut, aproape în fiecare zi. Obișnuiam să călătoresc de 180 de ori pe an, ceea ce era destul de obositor.
Dacă ar fi să începi o altă afacere astăzi, ce ar fi?
Medicală.
În România sau altundeva?
Oriunde, pentru că facem deja agricultură în altă parte.
Umanitatea are nevoie de hrană, educație și sănătate. Cred că sănătatea este ceva ce necesită pasiune, dedicare, cunoștințe și pentru domeniul medical văd o mare oportunitate aici.
Dacă ai putea să te întorci la tine când aveai 20 de ani, ce sfat ți-ai da?
Am avut o viață foarte interesantă și am savurat fiecare etapă. Sunt foarte fericit pentru realizările mele. Aș păstra totul la fel. Nu aș schimba nimic.
Un sfat pentru tinerii de astăzi?
Este complicat. Pentru că este ca și cum i-aș cere sfaturi bunicului meu, dar nu voiam să-i aud sfaturile atunci. Fiecare trebuie să aibă un vis, să lucreze la abilitățile lui, să fie onest, determinat, să muncească din greu, nu doar inteligent. Munca grea este cu adevărat apreciată și aduce rezultate pentru oameni. Există zicale ca „Muncește inteligent, nu munci din greu”, dar totuși, astăzi depindem de oameni de vârsta mea sau mai mari, care încă apreciază aceste valori: onestitate, loialitate, și abia apoi vine cunoașterea. Și fiecare are nevoie și de un pic de noroc pentru a reuși.
Ai trăit în multe țări până acum. Care este preferata ta?
Aceasta este preferata mea. Pentru mine, România este acasă, datorită soției și copiilor. Mă simt ca acasă, sincer. Ori de câte ori mă întorc, simt liniștea și relaxarea. Merg pe străzi și mă simt ca acasă. Chiar dacă nu este a mea.
Îmi place pentru că încă are acel „gust românesc”. Nu este cosmopolit. Orașe ca Londra, Paris, Milano și-au pierdut din specific. Aici încă vezi obiceiuri și are un stil vechi. Cultura românească este mai influentă în oraș.
Libanul este țara mea, este parte din mintea mea. Este o zonă problematică, haotică, instabilă pentru moment.
Care este ținta ta personală ca om de afaceri?
Pe piața românească, în industria noastră, construim conceptul de fine dining la prețuri de bufet. Cred că trebuie să oferim o soluție completă. Soluțiile complete înseamnă amenajări complete, mobilă, iluminat, aparate, bucătării. La Quadra intri într-un mall, unde vei găsi specialiști care îți oferă soluții complete și livrări imediate. Fine dining fără prețuri mari.
De vorbă cu Tatiana Popescu, Co-fondator Quadra Casa
Care este tipul de proiecte pe care le abordați în segmentul persoanelor fizice, care este nivelul de preț al unei proprietăți care este client al Quadra Casa?
În general, nivelul de preț al unei proprietăți pleacă de la 200.000 de euro. Majoritatea clientelei, în segmentul persoanelor fizice, este în zona de nord a Capitalei. Rar facem apartamente mici sau facem doar dacă e vorba de clienți din bula noastră și găsesc spații mici pe care vor să le renoveze. În general este vorba de locuințe care au cel puțin trei băi, adică sunt spații mari.
Care este tipul de client?
Încercăm să operăm prin trei canale: pentru dezvoltatori, utilizatori și un fel de distribuție. Cam 70% din afacerea noastră este făcută prin dezvoltatori.
Care sunt cele mai importante lecții din sfera de business, din prisma experiențelor proprii, pe care ți le-ai însușit de-a lungul anilor?
Cel mai important lucru în relația mea cu clienții este că trebuie să răspunzi cât se poate de repede, indiferent care este răspunsul. Au fost situații în care am evitat să răspund pe loc, am amânat un pic răspunsul, și mi-am dat seama că n-a fost cea mai bună abordare, că mi-a luat timp să rezolv cu o anumită situație, chiar dacă rezultatul final a fost OK și a fost toată lumea fericită. Am ajuns la concluzia că este mai bine să răspunzi pe loc; clienții – cel puțin cei cu care lucrăm noi – caută să fii onest cu ei, direct și să le dai informația clar și rapid.
Cu ce dificultăți te-ai confruntat în antreprenoriat?
Ce mi se pare foarte greu este că muncesc foarte mult, dar nu am avut situații dificile, din care să nu văd o ieșire. Nu pot să mă plâng, n-am avut dificultăți. Pe lângă asta, mă pot baza pe soțul meu, pot să mă sprijin de el oricând. Dacă îi spun astăzi că am nevoie de 10.000 m² dintr-un anumit tip de materiale, pe care trebuie să-i livrez săptămâna viitoare, el rezolvă. Sau dacă îi spun astăzi că mâine am nevoie de 500.000 euro, se rezolvă. Probabil acestea sunt și motivele pentru care am realizat atât de mult într-un termen atât de scurt (în ce privește dezvoltarea firmei – n.red.), pentru că el m-a ajutat să rezolv orice situație.
Eu întotdeauna zic că un vânzător trebuie să știe să vândă scump. Din experiența avută în Quadra, de fiecare dată când am avut o tentativă să angajăm colegi care veneau dintr-un business cu produse mult mai ieftine, n-au fost capabili să vândă produsele noastre, care sunt mai scumpe. Pentru mine a fost cumva ușor să mă adaptez, că eu veneam deja de foarte sus. Negociam înainte pe sume mari.
Tatiana Popescu, coproprietar Quadra Casa
În domeniul nostru, dacă trimiți o comandă unei fabrici, deși ai o relație foarte bună cu partenerii, ei au stabilite date de producție. În schimb Hussein, fiind un client atât de mare pentru majoritatea fabricilor, are zilele lui de producție în fabrică, în care decide ce produce, când, ce cantitate și așa mai departe. Și asta m-a ajutat foarte mult. Astfel, eu când merg la negocieri, dacă mi se cere termen de livrare de două săptămâni, pot onora comanda. În schimb, dacă ai avea o relație normală cu fabrica, trebuie să aștepți producția, care este poate peste 45 de zile sau este peste două luni. Aici am un avantaj mare față de alte firme. În plus, diferă și prețul pe produs, pentru că un client care are nevoie doar de câteva plăci mari (lastre) avea de plătit o sumă mai mare decât la noi. La Quadra Casa poate cumpăra produsele direct din stoc, la calitatea premium garantată de producător.
Față de competitorii noștri, putem oferi prețuri mai mici, pentru că avem optimizat tot fluxul de aprovizionare. Camioanele merg la grad de încărcare maximă, paleții sunt compleți, ceea ce este important și pentru că la împachetări mai mici există riscul de deteriorare a produselor.
Lucrăm doar cu fabrici care au modele în producție, nu cumpăr niciodată capete de stocuri, astfel încât dacă un client are nevoie de un anumit produs la un moment dat, peste câțiva ani de când a terminat proiectul, poate găsi la noi același produs. Unele firme de pe piața locală au ales să importe marfă la calitatea a doua – ani în șir România a fost tratată și văzută ca o piață de desfacere pentru mărfuri care nu erau de calitate premium sau standard. Sau ajungeau la noi pe piață produse care ieșiseră din producție.
Dacă nu ar fi fost domeniul amenajărilor, ce alt business ți-ar fi plăcut să construiești?
Cred că în universul de fashion, dar nu aș putea spune ceva anume. Îmi place frumosul și cred că dacă nu era design, arhitectură, amenajări ar fi fost ceva legat de fashion.
Pentru tinerii la început de drum ce sfat ai avea?
Nu cred că sunt în postura în care să dau sfaturi tinerilor. Dar fiicei mele, care are 16 ani și a început să lucreze la Quadra, încerc să-i dau sfaturi în fiecare zi. Un sfat este să se „ațarne” un pic mai serios de viață și să nu creadă că tot ce zboară se mănâncă. Copiii din ziua de azi au o viață foarte ușoară. Pentru că noi, ca părinți, cei din generația noastră sau mai avansați în vârstă, am încercat să oferim copiilor absolut tot confortul, nu le-a lipsit absolut nimic. Ei nu sunt flămânzi – nici la propriu și nici la figurat – și nu au un target în viață. Eu când am „deschis ochii” și când am înțeles că mă cheamă Tatiana, știam clar că vreau să am casă la 22 de ani. Iar la 21 de ani mi-am cumpărat prima casă. Aveam obiective foarte clare, foarte bine stabilite pentru mine, nu pentru alții. Nu căutam să demonstrez nimănui. Tinerii, copiii din ziua de azi nu au mentalitatea de a-și stabili obiective.